Pentru casa ta

Cred că sunt câțiva ani de când am auzit prima dată despre această capodoperă a dr. Paul Ekman și a fiicei sale Dr. Eve Ekman.



Recomand această lucrare tuturor celor care lucrează cu culori, indiferent că fac un logo, o etichetă sau doar vor să-și reamenajeze micuța garsonieră. Pe internet circulă o mulțime de corelări între culori și semnificația lor. Cele mai multe dintre ele sunt preluări incomplete din surse incorecte. Foarte puține își merită timpul alocat. Dacă vreți să vă familiarizați cu acest limbaj, porniți cu Atlasul Emoțiilor.

"Dalai Lama a spus că avem nevoie de o hartă pentru a ajunge în noua lume și am întrebat dacă aș putea crea o hartă a emoțiilor, pentru a înțelege mai bine emotiile noastre. Cu participarea fiicei mele, Dr. Eve Ekman, am creat un astfel de Atlas. Am numit-o Atlas pentru că conține mai mult de o hartă care ne permite să vedem caracteristicile emotiilor noastre care ar putea să nu fie evidente pentru noi. Sperăm că Atlasul, disponibil la atlasofemotions.com, va fi distractiv de folosit și oamenii se vor bucura de implicarea în acest proces. Explorarea atlasului poate spori înțelegerea de către oameni a acestei trăsături vitale în viața lor. " aspus Paul Ekman cu ocazia lansării.



Paul Ekman a fost licențiat la Universitatea din Chicago și la Universitatea din New York. A primit doctoratul în psihologia clinică de la Universitatea Adelphi (1958), după un stagiu de un an la Langley Porter. În prezent, este fondatorul și președintele grupului Paul Ekman, LLC (PEG), o companie care produce instrumente de formare relevante pentru abilitățile emoționale și inițiază noi cercetări relevante pentru securitatea națională și aplicarea legii.

Am fost întrebat de nenumărate ori dacă ar fi să-mi construiesc o casă nouă ce loc mi-aș alege.



De fiecare dată am răspuns că tot lângă o rezervație naturală m-aș muta. Eu nu mă simt confortabil într-o casă aflată într-un oraș modern lipsit de natură. Eu vreau să privesc natura adevărată. Vreau să o simt. Să fim prieteni. Locul meu este în preajma naturii. Eu cred că, în sinea noastră, fiecare dintre noi ne-am păstrat această dorință. Priviți-i pe cei care locuiesc în marile orașe! Așteaptă cu nerăbdare sfârșitul de săptămână pentru a evada în natură.

Cultura noastră are un loc rezervat pentru "curtea unei familii". Este acel spațiu care definește o familie, un spațiu protejat cu sfințenie de către toțo membrii familiei și respectat de către ceilalți. Din păcate, nouă ne lipsește "curtea unei comuități". Noi nu respectăm ce aparține comunității, nu respectăm ce nu este al nostru. Așa se justifică interesul scăzut față de protejarea rezervațiilor naturale. Marea majoritate a celor care "evadează" nu respectă natura. Lasă în urma tote de deșeuri nocive. Dacă ar lăsa o cotor de măr sau câteva coji de banane nu ar spune nimeni nimic, dar în urmă doze de bere, pungi și caserole de plastic, sticle, baterii. În zona mea, cei mai blamați turiști sunt cei care vin la aer curat și dau boxele mașinilor la maxim. Noi nu i-am rugat să aleagă zona noastră pentru a se recreea. Nu vrem să fim o zonă turistică. Dacă vor să asculte muzică, indiferent de genul muzical, le recomandăm să stea acasă și să asculte la căști. Noi am decis să rămânem în această zonă pentru că ne place să ascultăm natura.



Recomand celor care întocmesc sistemul de management integrat pentru Situl de Interes Comunitar Râul Putna şi ariile naturale protejate învecinate să adauge și un capitol cu obligații pentru turiști. Sunt multe subiecte asupra cărora avem păreri diferite.

Am întâlnit destul de rar oameni care să fie mai organizați decât mă consider eu că sunt, care să știe să-și seteze prioritățile mai bine decât mine.



Toată viața mi s-a spus că mă încurc în detalii, că despic toate firele în 4, că ..., că ... . În schimb, de foarte puține ori am fost felicitat pentru reușitele acestei atitudini. Acum, când casa în care locuiesc este finalizată, toți oaspeții apreciază obiectele de decor, obiectele de mobilier, parfumul etc. Nimeni nu-și mai aduce aminte de nopțile petrecute pentru studii, analize, compărări de prețuri și planificări. Si acum îmi amintesc de sfatul unui vecin. Își construise câteva case la rândul său. Dacă vrei să locuiești în casa pe care o construiești să nu depui prea mult efort să stai conectat la realitate.

Cele mai mari provocări ale mele au fost sistemele de izolație, de ventilație și de încălzire. Dacă de alegerea pentru primele două sisteme sunt pe deplin mulțumit și acum, nu pot spune același lucru și despre sistemul de încălzire. Lipsa unei rețele de gaze în zonă (inclusiv lipsa celei mai mici speranțe că generația mea v-a prinde o rețea gaze pe acolo) și refuzul de monta un sistem de încălzire bazat exclusiv pe curent electric m-a constrâns să aleg dintr-o singură opțiune - termoșemineu pe lemne. Ar fi nedrept să spun că termoșemineul nu mi-a oferit confortul dorit. Nedrept, cel puțin pentru mine, este faptul că am renunțat mult prea ușor la pompele de căldură.



Acum, după ce am stat câteva seri și am studiat detaliile tehnice de pe pompedecalduraasg.ro, mi-am dat seama că m-am lăsat indus în eroare de către recenziile negative românești. În loc să caut și recenzii din alte țări eu m-am limitat doar la cele postate de către români. Sincer, atunci am crezut că recenziile externe sunt 100% comerciale, că toți cei care scriu ceva despre un produs sunt plătiți. Faza este că acele recenzii erau sincere. Ei chiar erau nemulțumiți de alegerile făcute. Din ce motiv? Din cauza importatorilor care aduceau produse cu o calitate minimă (la un preț minim) și le puneau la vânzare cu adaosuri maxime. Si din cauza, recunosc, propriei zgârcenii. Din cauza prețului considerat atunci excesiv de mare am ținut la distanță modelele de pompă de căldură mai performante. Eu nu vroiam BMW. Vroiam un autoturism bun la un preț corect. Nu vroiam un brand.

V-am spus că am fost extrem de precaut în ceea ce privesc sistemele de izolație și de încălzire. Confortul termic este un cumul al celor trei sisteme. Ei bine, acum mi-am dat seama că și acolo am greșit. Am refuzat din start ideea de încălzire prin pardoseală și am montat calorifere. La început erau conectate doar la termoșemineu. In urmă cu doi ani am montat și o centrală termică pe lemne. Acum aflu că cel mai eficient sistem de încălzire este cel prin pardoseală.

In loc de concluzie vă urez să vă gândiți de trei ori înainte să începeți să vă construiți casa. Celor care vă recomandă să faceți cum au făcut ei în urmă cu 10 ani dați-le un pahar de vin. Asta dacă nu vreți să pățiți ca mine și după doar câțiva ani să redeschideți șantierul.

Consider ca fiecare dintre noi dispune de un top al calitatilor si al defectelor pe care le urmareste discret la o alta persoana.



Acest top difera in functie de varsta si de propria experienta de viata. Ei bine, eu mentin de cativa ani pe primele pozitii in acest top doua calitati pe care le consider in prezent esentiale. Pe prima pozitie este capacitatea persoanei de a-si respecta libertatea atunci cand isi depune un cv. Am pierdut destui prieteni care, conditionati de o rata la banca datorata unui credit facut intr-un moment de euforie financiara, au acceptat diverse job-uri unde sunt nevoiti sa renunte la omenie. Pe locul secund sunt cei care ies in evidenta cu lucruri minore. Sunt cei care si-au pastrat capacitatea de a nu se lasa ghidati de turma comunitatii - in forma restransa sau extinsa.

Luna trecuta am fost plecat in concediu. De aceasta data am renuntat la concediiile in afara tarii si am decis sa mergem prin Ardeal. Fara o destinatie precisa. Am vrut sa lasam hazardul sa ne ghideze traseul. Ne-am cazat la pensiuni, in locatii in regim hotelier si la persoane particulare. Am dormit si in masina. Recunosc. Decat sa conduc asemeni donatorilor de organe cand ma simteam obosit trageam putin pe dreapta si ma odihneam.

Cel mai mult ne-a placut la o familie dintr-un sat aflat in apropiere de Medias. Ne prinsese seara pe drum si parca nu mai aveam putere sa ajungem le Medias pentru a ne caza la hotel. Sub impulsul momentului, am zi ca opresc la primii oameni pe care-i vad la poarta. Dupa doar cateva sute de metri vad la o poarta cativa copii jucandu-se cu un motanel. Am oprit. Am spus ca suntem obositi si cautam o camera. Au chemat parintii. Ne-au felicitat ca tinem la viata si ne-au oferit camera de oaspeti pentru o seara.

Stiti povestile despre ospitalitatea romanilor? Sunt adevarate. Inca mai exista familii ospitaliere in tara noastra. Noi am intalnit o astfel de familie.

Cea mai mare surpriza am avut-o putin mai tarziu. Fetele au urcat sus si au pregatit camera. Eu am ramas jos la un pahar micut de palinca. Apoi ne-au invitat la masa. Uimire. Aveau blazon. In living era blazonul familiei. Deasupra semineului. Eu am crezut ca este o simpla antichitate, dar mi-a explicat ca este un blazon conceput de ei cand erau copiii mici. Le-au placut atat de mult incat am contactat o firma sa li-l faca. Bucuria a fost atat de mare incat au mers mai departe. Au inclusiv batiste brodate cu blazonul familiei. De foarte putine ori am ramas fara cuvinte.



Vom pastra promisiunea. I-am invitat la Bucuresti pentru a le intoarce favorul.

p.s. nu am primit permisiunea sa fac fotografii la blazon

Perdele București. Perdele București. Toate soțiile prietenilor caută "perdele bucurești" imediat ce au plecat zugravii. Sau imediat ce soțul a plecat puțin capul după un noroc prelungit cu prietenii. Cum se uită puțin la parchet, cum vor să schimbe perdelele. Cu perdele de calitate. Pahare multe, perdele bune.



Mi-aș dori să rețină (le-am spus deja de câteva ori) că la perdele este exact ca la vinurile de colecție. Imediat ce știi ce vrei cauți acel produs până îl găsești la cel mai bun preț. Produsul original. Se evită speculanții și cei care au păstrat ocaua mică pentru naivi. Chiar dacă sunt primii care ies în cale.

Perioada în care doar în jurul km-ului 0 găseam produse de calitate a apus de câțiva ani. Acum comerțul cumpătat se află la un click distanță, vorba unui amic, și nu la doi pași de casă. Această regulă nu se aplică doar la electrocasnice, gadgeturi sau vinuri - unde produsul poate fi întors pe toate fețele într-un magazin offline în perioada de analiză a pieții. Este valabilă și pentru perdele. Inclusiv pentru cumpărătorii care pot deosebi două produse aparent identice.

Cine acceptă o provocare? Vă recomand diadecor.ro



Oferă servicii și la domiciliul clienților din București.

De când internetul ne-a acaparat ce mai mare parte din stilul de viață avem tendința de a merge către el ca bietul animal din poveste la tăiat. Uităm de alternativele din jurul nostru. Unele mai eficiente decât ce ne poate oferi mediul online.



In acest an, împreună cu unii colegi sau parteneri, am urmărit discreți care este percepția față de un secret subtil în breasla noastră. Am stat și noi ore în șir urmărind fotografiile postat pe pinterest. Am stat. Difererența dinrte noi și alții este că noi am stat pentru a învăța nu pentru a întocmi o arhivă pe care să o folosim la prezentări. Cele mai bune indicii despre paleta de culori se găsesc în albumele de familie. Fiecare locuință este pentru o singură familie. Porniți de la cea mai dragă fotografie.

Am avut onoarea să discut cu un arhitect care, la o prezentare, a solicitat să i se suporte cheltuielile de deplasare într-un oraș din Grecia pentru a studia particularitățile locului. Soțul era de acolo. Era nostalgic și meticulos. Cererea avea drept scop retragerea de la discuții. Spre uimirea tuturor, exact această cerere a fost cea care a condus la semnarea contractului.

Stiti care este cea mai potrivita culoare pentru peretele de pe hol? Priviti mai jos, stati putin si imi veti da dreptate.

Alegerea paletei de culori pentru o casa este o distractie si o provocare in egala masura. Marii designeri ne recomanda sa pornim de fiecare data de la culoarea celui mai mare obiect din fiecare incapere. Sa-i alegem culoarea si apoi sa ne raportam la el. Cei care apreciaza provocarile merg mai departe si "camufleaza" obiectele respective.

Cei care prefera schemele mai indraznete de culori isi aleg cu maxima atentei elementul a carui culoare domina intreaga incapere. Poate  fi un obiect de mobilier, un oiect de decor sau ... chiar un perete. Preferatul meu este peretele din imediata apropiere a celui mai inalt geam din incapere. De ce? Dintr-un motiv extrem de simplu.


Pozitia lui dominanta ii permite sa transmita in interiorul incaperii schimbarile din exterior. Priviti fotografia de mai sus. Ce va atrage atentia? Piscina din gradina? Covorul oriental? Pernutele de pe canapea? Pianul? Micutele tablouri asezate vertical? Privirea mea a ramas atintita pe pata de lumina de pe peretele din stanga. Seara, cand luna sta la taclale cu stelele, se poate aprinde veioza din apropiere.

Conform proportiei culorilor 60 - 30 -10, cand alegem culorile pentru decorarea unei incaperi ar trebui sa alocam 60% culorii dominante, 30% unei singure culori secundare si restul de 10% culorilor de accent.



Cei care mai pretuiesc viata din afara marilor orase stiu ca iarna culoarea dominanta este albul, primavara este verdele, vara este dominata de culori vii si toamna nu exista culoare dominanta. Cei care se joaca cu aceasta proportie risca sa obtina o temnita  in locul unui spatiu plin de veselie. 

Deschideti geamurile! Priviti cum culoarea elementului dominant este intr-o continua schimbare.

Eu sunt, cu siguranta, o persoana deschisa la toate studiile despre psihologia culorilor si semnificatia lor dar recunosc ca nu pot trece peste unul dintre sfaturile primite de la unul dintre mentorii mei "priveste cum schimba natura culorile si invata de la ea".

Daca ar fi dupa mine, cred ca mi-as zugravi biroul in fiecare zi in functie de obrazul pe care vad in oglinda urma de la perna, de starea vremii si de ce e notat in agenda de lucru.  Eu ador sa fiu conectat in permanenta cu natura. Si natura isi schimba culorile. Tu cand ai vazut ultima data un rasarit de soare? Ai vazut cum razele de lumina isi fac loc printre coroanele arborilor si acoperisurile cladirilor?



Pana cand se inventeaza varul naturalavabil (ce isi armonizeaza culoarea cu cea a naturii din apropiere) eu folosesc cateva trucuri:
- am trei vaze cu flori in birou;
- am un cos cu fructe naturale pe masuta;
- am 5 seturi de huse la scaune si canapea.
- an 2 veioze cu abajur din vitralii
- am peste 50 de mouse pad-uri
- am 12 rolete
- am cateva tablouri.
si alte maruntisuri.

Cu ajutorul lor imi adaptez in permanenta biroul. Pentru mine aceasta adaptare inseamna in primul rand miscare. Inseamna viata. Eu refuz sa ma inchid intr-un birou rigid. Aceleasi culori zi de zi in toate anotimpurile. Refuz sa fiu prizonierul culorilor folosite excesiv in diverse scopuri. Eu vreau sa fiu liber.

Unul dintre castigatorii din acest an al LEXUS DESIGN AWARD 2014 organizat la Milano este un prototip pe care mi l-as comanda chiar in aceasta dimineata: Iris - Lampa de cristal a lui Sebastian Scherer. Este o lampa de sticla fabricata dintr-o sfera de cristal handblown. Ea reflecta si stralucesse in culori diferite.


Este perfecta pentru biroul meu. Privesc poza si, dincolo de interferentele unor lungimi de unda diferite, eu o vad pe doamna din capatul satului cu o sfera de sare in poala.

Pe la inceputul lunii am fost rugat de un prieten de familie sa-l ajut sa se decida in privinta formei scarii catre mansarda. A venit la mine cu un teanc de cataloage, un stick cu poze, un bax cu bere si cu o sacosa cu diverse chestii din care sotiile noastre au gatit impreuna cat noi am stat de vorba.

In timp ce-mi arata ce i-a placut din modelele respective, eu ii tot strecuram cate o intrebare gen "si ce destinatie au incaperile de la etaj?" , "te deranjeaza lumina?". Pana la urma am reusit sa inteleg ca el nu se putea decide asupra unui model pentru simplul fapt ca modelul din mintea sa nu era printre cele stranse de el. Acesta astepta un indiciu care sa-l ajute sa capate o forma.

El se incapatana sa caute un model printre cele de pe masa si refuza sa-si foloseasca propria imaginatie pentru a-si creea modelul pe care deja il simtea.


Discutia despre scara a luat sfarsit la scurt timp dupa ce i-am aratat imaginea alaturata.